Igor Dodon, mesaj extrem de dur: Există riscul ca dușmanul numărul unu al Republicii Moldova să fie românii

„Cred că pericolul numărul unu acum pentru Republica Moldova este tot ce fac unioniștii. Și nu întâmplător sute de oameni mi se adresează . Un mesaj către colegii noștri din România care susțin astfel de inițiative (n.a. – mișcarea unionistă): Eu vreau ca ei să conștientizeze că prin susținerea unor astfel de acțiuni există riscul major ca dușmanul numărul unu al Republicii Moldova, al moldovenilor să fie românii. Eu acum nu glumesc. Prin ceea ce fac ei… De ce se vâră peste noi? La noi peste 70% sunt împotrivă (n.a. – Unirii) și o să apară o ură asupra tot ce este românesc”, a spus Dodon.

În opinia liderului de la Chișinău, Bucureștiul ar susține „tacit” unionismul, ceea ce ar putea face ca relațiile dintre Republica Moldova și România să ajungă precum cele dintre Ucraina și Rusia. Mai mult, el crede că în Parlamentul României s-ar duce o „politică agresivă” pro-unionistă.

Igor Dodon consideră că acest subiect ține de securitatea națională și ar trebui discutat la cel mai înalt nivel.

„Situația s-a pierdut de sub control și consecințele pot fi foarte grave. Unioniștii sunt mai răi decât separatiștii. Separatiștii încearcă să divizeze o parte din țară, iar unioniștii vor să o divizeze cu totul”, a declarat președintele moldovean.

Peste 100 de localități din Republica Moldova au semnat declarația simbolică de unire cu România. În același timp, alte peste o sută de localități au semnat declarații pro-statalitate și anti-unire.

La 12 martie, Igor Dodon a publicat pe contul de Facebook câteva fotografii cu panouri publicitare din orașul Chișinău care afișează sloganul „Unionismul trece, patria rămâne. Moldova are viitor!”, sub semnătura lui Dodon. Administrația prezidențială de la Chișinău a precizat că panourile făcute la comanda lui Igor Dodon vor fi amplasate la nivel național.

În urma unei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate din Republica Moldova, Igor Dodon a anunțat că se va adresa Organizației Națiunilor Unite și Consiliului Europei pentru a afla care este poziția acestor instituții față de „acțiunile de lichidare a statalității Republicii Moldova întreprinse de România”.